sâmbătă, 30 mai 2015

DESPRE IUBIREA DESAVARSITA


Exista oameni pentru care iubirea de Dumnezeu e scopul vietii lor, apa si aerul. Ce fericiti!
Pentru altii aceasta tinta pare prea inalta pentru puterea lor de a darui sentimente, insa cunoasterea Cuvintelor Sfinte ne poate da perspective diferite asupra unor lucruri si chiar curaj in pasirea pe drumul ingust al mantuirii!
Nu cunosc limba greaca dar am aflat si eu ca in aceasta limba există patru cuvinte care inseamna iubire, fiecare cu un sens bine definit.

1 - Unul este eros, care vrea sa zica iubire senzuală, cea indusa de  simţuri  şi emoţii, e iubirea  legata de atractia fizica... 
Privesti pe cineva, iti place, ii simti mirosul, ii atingi pielea, ii asculti vocea... iar ceea ce simti este o stare care nu are nimic de-a face cu logica ci doar cu simturile.

2 - Philia  defineste sentimentul de dragoste iscat cand iti place cineva, ai  admiraţie faţă de o persoană pe care o socotesti demnă.  Acelas cuvant defineste admiratia pentru 
o opera, iubirea pentru o personalitate, pentru rude, pentru frumos. 
Această iubire e rezultatul gandirii
Inainte de a nutri dragostea cantaresti in minte daca lucrul sau persoana respectiva merita sau nu sentimentele tale.
Cuvantul philia l-am traduce in romaneste prin prietenie. 
Intr-o prietenie faci bine fără să ți se ceară și fara sa astepti nici laude nici ceva in schimb. 

Aristotel, in "Etica Nicomahica", spune ca prietenia este de trei feluri: 
- cea bazata pe placere, 
- cea bazata pe interes
- cea bazata pe virtute. 
Tot el remarca ca prietenia bazata pe placere e tot una din interes pentru ca esti prieten cu cineva pentru interesul tau de a avea placere ( vorbim, intre altele, de placerea de a degusta vinuri ori  placerea de a manca, dragostea pentru pictura, placerea de a filozofa etc)
In mod evident oamenii fac confuzii intre sentimentele lor amestecandu-le . 
Erosul, de exemplu, altereaza toate celelalte derivate ale iubirii. De aceea amestecul iubirii fizice strica oricare din prietenii, chiar si pe cele bazate pe pasiuni si idealuri comune.

Cea mai adevarata insa ramane prietenia bazata pe virtute. 
Omul virtuos stie ca este virtuos si se respecta pentru asta. Din respect de sine el va fi prieten tot cu un virtuos si il va respecta ca pe sine insusi!

Iubirile prietenesti se nasc între oamenii  cu acelas potential, cu calitati umane similare, cu acelas nivel intelectual. 
Diferentele sociale, de educatie sau intelectuale, intre oameni împiedica stabilirea de relații reale de prietenie. 
Intr-o lume normala incultul  nu poate fi prieten cu eruditul, nici supusul cu regele. 
Se pot admira, pot avea tot soiul de relatii dar ... nu pot fi prieteni! 

3 - ”Storge” este un alt cuvant care exprimă dragostea. 
Este cel potrivit a defini dragostea familiala, a părintilor față de copii dar si cea a copiilor pentru părinți, dragostea intre frati dar si simpatia, am zice noi, intre colegii de serviciu.

Aceasta forma de iubire nu exprima  capacitatea maxima a omului de a iubi, deoarece nu poate fi stabilă
Parintii mor, prieteniile se destrăma, frații se pot urî intre ei in urma unor conflicte, schimbi serviciul si colegii etc.

4 - ”Agape" ramane cuvântul explicit care defineste iubirea perfecta, iubirea gata de sacrificiu, iubirea necondiţionată. 
Este iubirea crestina, aceea dorita de Dumnezeu!
Acest tip de iubire stă în voinţă si este o decizie, o optiune!
Iubirea cuprinsa de semantica lui agape este dragostea raționala, care este indusa in primul rand de calitatile celui iubit. Ea nu este nici arzatoare ori pasionala, nici tandra sau instinctiva, nici calculata in minte. 
Ea se naste doar din convingerea ca cel iubit e cel care merita iubirea deplina.

Ea înseamnă abandon și negare de sine în favoarea și de dragul celui iubit, este o dragoste jertfelnica - implica deci sacrificiul personal -  care în lume apare doar ca elan, ca o adiere venită din afară, și nu ca factor determinant de viață. De aceea ea nu se manifestă prin trăsături omenești și contingente, ci dumnezeiești și absolute.

"Pe Dumnezeu nu poți să-L iubești nici cu eros, că nu-i fizic, nici cu storge, ca pe un prieten, nici cu fileo, ca pe un membru al familiei!  
Pe Dumnezeu trebuie să-L iubești mai mult, până la jertfelnicie, și să-L iubești absolut si dezinteresat."  spunea un preot pe care l-am ascultat o data.
Aceasta este incarcatura cuvantului ”agape”!

Cuvantul agape este si cheia celebrului dialog dintre Iisus si Petru, exprimat de Evanghelia lui Ioan 21:15-25

Asadar, la cea de-a treia aratare a Sa ucenicilor sai, de dupa Inviere,  


Deci după ce au prânzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a răspuns: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii Mei. Iisus i-a zis iarăşi, a doua oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a Iisus lui: Păstoreşte oile Mele. Iisus i-a zis a treia oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? Petru s-a întristat, că i-a zis a treia oară: Mă iubeşti? şi I-a zis: Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii că Te iubesc. Iisus i-a zis: Paşte oile Mele. Adevărat, adevărat zic ţie: Dacă erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale şi altul te va încinge şi te va duce unde nu voieşti. Iar aceasta a zis-o, însemnând cu ce fel de moarte va preaslăvi pe Dumnezeu. Şi spunând aceasta, i-a zis: Urmează Mie. Dar întorcându-se, Petru a văzut venind după el pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, acela care la Cină s-a rezemat de pieptul Lui şi I-a zis: Doamne, cine este cel ce Te va vinde? Pe acesta deci, văzându-l, Petru a zis lui Iisus: Doamne, dar cu acesta ce se va întâmpla? Zis-a Iisus lui: Dacă voiesc ca acesta să rămână până voi veni, ce ai tu? Tu urmează Mie. De aceea a ieşit cuvântul acesta între fraţi, că ucenicul acela nu va muri; dar Iisus nu i-a spus că nu va muri ci: dacă voiesc ca acesta să rămână până voi veni, ce ai tu? Acesta este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris acestea, şi ştim că mărturia lui e adevărată. Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris. Amin. Ioan 21:15-25

Textul in romaneste nu dezvaluie in intregime taina discutiei caci sintagma "ma iubesti" nu face nici o deosebire de sens.
Iata de ce nu este suficient sa citesti Scripturile de unul singur fara sa ajungi sa asculti un preot, fara sa fii luminat de duhovnic!
In textul scris in limba greaca, Iisus îl întreabă pe Petru:
Agapas me?”, adica “Ma iubesti tu atât incat sa te jertfesti pentru mine?"
Petru insa 
se simte vinovat, ii este rusine. El se lepadase de Iisus pentru a-si salva viata in noaptea tradarii si simte că nu e inca in stare de o astfel de iubire.

Răspunsul lui este:
“Philo Se”, cu alte cuvinte: “Da, Doamne, eu te admir, dar vezi bine nu am fost în stare sa te iubesc cu acea iubire gata de sacrificiu pe care o ceri Tu si m-am lepadat de Tine.”

Iisus il mai intreaba  cu acelas "Agapas Me?" iar Petru răspunde iarasi: " Philio Se".
În cele din urmă, nedorind să îl umileasca, Iisus îl întreabă:
Philis me? " iar Petru confirma:
Philô Se”. Şi Iisus  ... nu mai intreaba nimic! dar il desemneaza pe Petru ca Pastor al turmei Sale!

El, in marinimia Sa, îi acceptă lui Petru c
hiar si iubirea cuprinsa in cuvantul philia, iubire  inca marcata de slabiciunile omenesti.
Domnul stie ca de atat era el in stare in acel moment! Stie si ca Petru va creste in iubire si va intelege totul, asa ca ii lasa in grija "turma" SA!

Acesta este un mesaj pentru noi toti!
Dumnezeu ne cunoaste puterile, ne stie neputintele. Important este sa ne incredintam Lui cu tot sufletul, cu sinceritate, cu gandurile si fiinta noastra!
Dumnezeu este plin de credinciosie fata de noi si credinciosie ne cere!

Atingerea iubirii desavarsite trebuie sa fie insa scopul trairii noastre lumesti, idealul nostru! 

La acest tip de iubire trebuie sa aspiram in raport cu Dumnezeu.
La acest tip de dragoste ar fi ideal sa ajungem si in relatia cu aproapele nostru!
E greu dar nu este imposibil!
Dar nu trebuie sa uitam ca Domnul stie de ce suntem noi in stare, cat putem sa iubim, cat sa ne jertfim, si cat dorim noi sa ne depasim in aceasta neputinta a iubirii desavarsite!